Călător pe mapamond II

Omul va fi alungat doar de propriile sale greșeli. Greșelile ireversibile, desigur.

Se spune că în pădurile cu urși e bine să nu mergi în liniște. Un urs luat prin surprindere este periculos. Cu alte cuvinte riști să fii rănit sau omorît dacă te întîlnești cu ursul. Cineva mi-a zis la munte că ursul în pădure este "la el acasă". Da. Noi suntem în vizită. Cum ar fi în vizită să începi să vociferezi, să bați din palme... Cum ar fi în pădure să mergi încet și să te porți politicos, fără să obligi pădurea să te remarce.

Bear Grills ne învață cum să supraviețuim în pădure. E însă ceva în plus care ne arată zilnic, un gest mărunt, ușor de trecut cu vederea, dar în opinia mea de o moralitate discutabilă. Omul ăsta face un foc pe zi. Focul nu are nimic de a face cu supraviețuirea cred eu. Focul se referă la confortul personal. Și replica poate fi "dar nopțile sunt reci și hipotermia ucide". Omul nu a apărut pur și simplu în acel loc! S-a dus cu bună știință.

Focul intrigă. Ursul va privi de la depărtare. Vîntul a suflat fumul în direcția sa. Focul sperie. Lupii nu se vor apropia de această lumină incandescentă. Dar mai presus de toate focul distruge. Nu cred că e nevoie să dezvolt.

Ca să închei această idee poate l-ați auzit pe Bear la sfîrșitul unei zile lungi, cu înot în ape reci, vegetație deasă și stînci amenințătoare: "am reușit să fac acest foc (get this fire going), mă face să mă simt om din nou (human again)". Cît de scurt, dar ce precis rezumat al ultimelor milenii - fără supărare...

Din pădure acum mai aproape de casă. De ce nu chiar la București. Scriam mai demult despre maidanuri în paragină. Cum le-ați primit pînă acum? Curînd ele vor constitui calea spreo nouă destinație. De ce nu - de senzație...

Ați văzut parcul I.O.R.?  Dar parcul Tineretului? Două parcuri cumva gemene ca înfățișare. Diferența e că cel din urmă e după spusele unora "în paragină".

Veți observa că una din insule se cam scufundă. Bordurile sunt vechi și aproape înghițite de pămîntul din jur. Asfaltul brăzdat de rădăcini lemnoase care l-au făcut să plesnească ar face orice patine cu rotile să lăcrimeze amar. Băncile de lemn bătute de vînturi și ploi. Cu vopseaua din anii 90 încă agățată. Debarcaderul "discret", podul cu armături și vechea balustradă, rațe printre alge și mătasea broaștei, broaște prin sălciile bătrîne. Mă opresc aici, nu înainte să admit că Tineretului nu mai este în totalitate "neglijat" - vezi skate-parcul cu prelungirile sale de asfalt și mesele de șah de pe malul lacului aduse anul trecut.

I.O.R. : un loc plin de bicicliști și patine cu rotile unde nu ai loc să arunci un ac în weekendurile de vară. Trecerea de la o curbă de nivel la alta se face prin niște scări - de ce nu - Titanice, cu ciment, granit, beton armat... Scări noi și rezistente. Scări probabil la standarde europene. Asfaltul aici este din gudron fin și bordurile ca noi. Condițiile sunt excelente și oamenii vin în număr mare.

Închei cu imaginea de ieri proiectată în trecut.