Stardust

Uneori ma simt asa de transparenta, ca si cum nu as putea ascunde nimic, si atunci imi vine sa zambesc. Lucrurile din jurul nostru se bazeaza pe reguli simple, atat de simple incat ne va fi foarte greu sa le gasim, cu creierele noastre complicate. Poate de aceea gasesti mai usor ceea ce-ti trebuie atunci cand nu cauti (desi e o absurditate sa ne mintim ca stim ce ne trebuie, nici macar ce vrem nu e clar).

Si cu cat ma simt mai bine cu atat mi se pare mai fireasca tristetea. Surprinzator, lucrurile placute sunt mult mai greu de suportat. In masochismul cu care ne-am inconjurat, nu avem antrenamentul necesar pentru fericire (am scris initial accidental terapie - ce act ratat fascinant). E simplu sa vezi asta: activitatile noastre sunt pentru a "opri raul" si foarte rar pentru a crea binele.

Ma intreb uneori daca eros si thanatos chiar merg mana in mana, si nu cumva eros e un concept care sa ne mangaie orgoliul, mult mai fragil ca partenerul sau. (ce culta sunt, n-am ce zice).

Dar lucrurile vin la timpul lor, nu?

Sunt cam vulnerabila. Dar poate e doar un cliseu. Ce mai! E bine asa.

"Hai sa fim un pic seriosi!"

Am avut mult timp sa ma gandesc in ultima vreme la o gramada de nimicuri - si asta in conditiile in care nu am avut timp, si iata cum o serie de mituri ai cazut. Bineinteles, ca nu imi mai amintesc mare lucru din cugetarile mele intense, dar imi voi da silinta.

Sunt tentata sa fac un rezumat si ma enerveaza din ce in ce mai tare sa scriu vrajeli pe net. Cred ca as avea mai multa nevoie de un confident. Nu mai am rabdare sa fiu criptica si totusi explicita. De fapt nu prea mai am rabdare pentru mai nimic. M-am plictisit ingrozitor de toate copilariile si drumurile alambicate. De eschivari si ocolisuri. De neconcordante si mesaje duble.

Gata fratilor! Hai sa ne organizam! Sau "hai sa fim un pic seriosi"! Clar nu am nici o sansa daca nici intr-un manifest nu pot sa ma abtin a introduce replici celebre din gasca din liceu. Anii de aur. Tineretul glorios al patriei. Jos comunismul. Pentru ca romania va invinge prin bun simt.. si inca ceva. (responsabilitate.. mi-am amintit)

Gandesc si vorbesc in forme prestabilite si va suspectez si pe voi de asta. Am chef sa fiu agresiva. Sa musc un femur. I feel like destroying something beautifull. Nu chiar, dar o stima de sine tot as lovi. Azi, sunt dispusa sa va lovesc gratuit. Si nu e super-oferta: aceleasi preturi mici in fiecare zi ;) .

Bineinteles, starea mea de spirit este cat se poate de buna, un lucru normal pentru un om liber, nu? Atata haz pentru nimic.

Franturi

Afara ploua si e ceata. De la mine de la balcon se vad varfuri de brazi si dealul pare mai abrupt. In fiecare dimineata cand ma trezesc am impresia ca am fost teleportata la munte si ma entuziasmez pentru cateva zecimi de secunda, dupa care ma dezmeticesc si imi dau seama ca sunt tot in urbea natala, care imi arata din ce in ce mai bine.

Ma pot obisnui cu linistea si pasul lent de aici. Oricum in jurul meu

lucrurile se intampla repede si violent. Prefer sa stau in balonul meu de sapun unde e mai pace.

Si, in ciuda previziunilor meteo a venit frigul, ceea ce poate m-

ar fi deranjat alta data, dar, acum imi da ocazia sa port pijamalute de ursulet si geaca mea fabuloasa de piele. Dar o sa fiu sexy (silvoiz style).

In alta ordine de idei, ma apropii cu pasi repezi de viitor, si sunt mai calma ca inainte. Imbatranesc incet, incet, nu? Imi place!

Uneori ma intreb ce e in afara coconului. Nici nu stiu cine ar putea sa-mi spune. Sunt asa de bine izolata de celalalt tip de viata incat uneori stirile de la ora cinci imi par romane SF. Imi vine in cap mici citate din poezii, se potrivesc starii, dar e inutil sa le vociferez. Am chef sa vorbesc o saptamana numai in cuvinte pompoase, sa nu ma inteleaga decat ... nimeni! Si apoi sa invat pasareasca.

Abstraaaaaaaacccccttt!!!!! M-am plictisit de vrajelile astea! Sunt prea stearsa. Cine-i mic si emo acolo? Daca as putea sa vorbesc numai in bancuri, as face-o. Mintea imi zboara la o bere, si in curand si restul.