Relatia mea cu poezia a luat o intorsatura nefavorabila la o varsta destul de frageda. Nu pot sa spun ca am fost niciodata un mare fan, dar totusi un moment critic mi-a determinat o repulsie indelungata pentru aceasta specie extinsa a genului liric. Surprinzator, si acum am in minte versuri din creatia ce m-a indepartat de arta. Momentan imi rasuna compulsiv in minte, si resul devine sters, un ecou (a copy of a copy of a copy). Ce as putea scrie despre prezent cand un vers (poate chiar slab?) imi tipa nevrotic in minte. Uneori sunt prea lipita de lume. Sunt rezervarea neproductiva a Zmeului. Sunt griul din Luscher. Sunt un produs mass media.
Sunt limitata fizic de norme sociale si bani insuficienti de chirie.
Azi prefer sa ma ascund.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu