sâmbătă, 12 iunie 2010

La ce mediteaza i oAna cand e pusa fata in fata cu fatalitatea?

La nimic.

Se apleaca senzual sa-si adune lucrurile de pe jos. Se ridica senzual de jos si priveste spre cer. Sta sa plece.

In urma ei se desfasoara fatalitatea. Ii urmam urmele. Undeva anume aceste urme tot duc. Se coboara pe o panta de valoare cunoscuta. Fatalitatea continua sa se desfasoare incet ordonat catre origine. Creionul aluneca aiurea si trebuie sa stergem cu atentie.  A plecat. S-a lovit de limita cerului si acum coboara senzual. O urmarim in continuare concentrati. La la la la....  se duce la Infinit. Desfacem berea si o scurgem usor in paharul de sticla cu cioburi stravezii. Nu ne limitam doar la observatie pentru ca ceea ce vedem e foarte senzual.

Fatalitatea canta o melodie vesela si danseaza in cerc cu ochii usor inchisi. Daca ar sti ce pierde...

3 comentarii:

  1. asa curgator. imi place!

    RăspundețiȘtergere
  2. Textul asta imi aminteste de cum sarea Mario din jocul ala vechi vechi... PTiuuuu! (Daca as sti sa fluier, s-ar potrivi cu starea...)

    RăspundețiȘtergere